Taxă de vizitare muzeu

- elevi, studenți si militari - 2 lei
- individual și grup adulți - 3 lei

Taxă de fotografiere și filmare: 10 lei

Bine ați venit!

Muzeul de Artă din Roman reprezintă o instituţie de marcă în peisajul cultural romaşcan, dar şi naţional, prin activităţile pe care le-a organizat sau găzduit de-a lungul acestei perioade. Înfiinţarea, în anul 1957, a unui Muzeu de Artă la Roman, răspundea unor cerinţe de cunoaştere a tradiţiilor artistice cu rădăcini adânci în această zonă, cu atât mai mult cu cât la Roman nu exista un fond de lucrări de artă, o filială a Artiştilor Plastici, ci doar un singur artist, cu statut de profesionist şi o singură lucrare de artă, de o valoare deosebită: Portretul lui Ştefan cel Mare, executată de pictorul Epaminonda Bucevschi la comanda episcopului de Roman, Melchisedec Ştefănescu. Pentru început unitatea muzeală s-a dezvoltat ca o secţie în cadrul Muzeului de Istorie din Roman, unde s-a deschis şi prima expoziţie de bază a Colecţiei de Artă, în anul 1960.

Evoluţia mereu ascendentă a muzeului, prin îmbogăţirea fondului muzeal şi punerea lui în valoare, cercetările efectuate, au făcut ca spaţiul afectat expunerii să fie inadecvat. În anul 1968, Secţia de Artă din cadrul Muzeului de Istorie Roman primeşte un imobil propriu, o clădire monument de arhitectură, construită la sfârşitul sec. al XIX-lea, în stil neoclasic, situată pe strada Mihai Eminescu nr. 3, pusă în valoare de o ambianţă naturală generoasă. Iniţial clădirea a fost casă de locuit, aparţinând doctorului Pandele Grigorescu, primar al oraşului între anii 1884-1886, apoi, din anul 1922, a intrat în proprietatea avocatului Constantin Roiu (1873-1944), deputat în Parlament şi sub al cărui nume clădirea este cunoscută şi astăzi: Casa Roiu. După 1944, edificiul a avut diverse destinaţii: notariat, chestură, şcoală de fete, locuinţă. Prin Decizia Consiliului Popular Judeţean Neamţ nr. 10 din 1978, clădirea devine Muzeu de Artă. Între anii 1969-1970 clădirea a fost supusă unor ample lucrări de reparaţii interioare şi exterioare, absolut necesare pentru noua destinaţie, urmate de altele, de mai mică amploare, desfăşurate în anii 1979, 1988 şi 1994. La 15 septembrie 1970 a avut loc inaugurarea Muzeului de Artă în noul sediu, cu ampla expoziţie retrospectivă Emanoil Bardasare (1850-1935).

Patrimoniul Muzeului de Artă Roman s-a format în special datorită donaţiilor artiştilor plastici, ale familiilor acestora sau ale unor colecţionari. Dintre numeroasele donaţii se remarcă câteva, prin valoarea şi amploarea lor: în anul 1983, donaţia profesorului şi arhitectului Marcel Locar (1902-1983). Donaţia cuprinde 30 de lucrări de artă care reprezintă aproape toate genurile: portrete, peisaje, naturi statice, flori, semnate de 17 artişti, reprezentanţi de frunte ai artei româneşti din perioada interbelică şi din zilele noastre. O altă donaţie importantă este cea din anii 1981 şi 1982 a soţilor Mia Moţatu Steurer şi Leonida Moţatu din Bucureşti, care au înzestrat Muzeul de Artă Roman cu lucrări de artă reprezentative pentru spiritul creator al artiştilor Maria Ciurdea Steurer, Iosef Steurer, Mia Moţatu Steurer şi Leonida Moţatu. Cele 61 de lucrări reprezintă pictură, grafică, sculptură mică şi fotografii, completate de extrase din presa vremii referitoare la activitatea expoziţională.

Muzeul de Artă Roman – vedere a clădirii şi a expoziţiei de bază

În structura fondului muzeal, în afara operelor artiştilor legaţi de Roman, figurează şi un număr apreciabil de lucrări aparţinând artiştilor din diferite generaţii, reprezentative pentru arta contemporană românească: Apostolescu Emilia, Berdilă Constantin, Spiru Chintilă, Victor Mihăilescu-Craiu, Mihai şi Zenaida Mădescu, Lucia Pisso, Petru Petrescu, Ion Sălişteanu, Vincenţiu Grigorescu, Ligia Macovei, Adrian Podoleanu, Eugen Crăciun, Georgeta Năpăruş, Ştefan Hotnog, Aurel Nedel, Sanda Şărămăt, Maria Lazăr, Victor Postelnicu, Elena Uţă Chelaru.

Aspecte de la redeschiderea expoziţiei de bază


1. E. Bucevschi, Portretul lui Ştefan cel Mare; 2, 5. A. Ciucurencu, Natură statică;
3. A. Ciucurencu, Peisaj; 4. N. Tonitza, Peisaj Balcic